Un om întristat a făcut o vizită unui credincios şi l-a întrebat:
– Mă simt tare nefericit; cum aş putea găsi liniştea?
Credinciosul a umplut un pahar pe jumătate cu apă şi a întrebat pe omul cel întristat:
– Cum este paharul?
– Pe jumătate gol.
– Vezi, aici este
o lecţie mare. Eu privesc jumătatea plină a paharului, pe când dumneata priveşti jumătatea goală a paharului. În viaţă este bine să priveşti partea frumoasă a lucrurilor, altfel vei fi mereu nefericit, mereu neliniştit.
Morala:
Necazurile noastre dau prilej lui Dumnezeu să-Şi arate îndurarea Sa. În greutăţile şi îngrijorările noastre, Dumnezeu ne face să gustăm mila şi mângâierile Sale. Greutăţile prin care trecem sunt pentru noi prilejul de a măsura, prin experienţă, înţelepciunea, puterea şi dragostea lui Dumnezeu, pe care învăţăm să-L cunoaştem în chip personal ca pe un Tată, care Se îngrijeşte de noi, după ce mai întâi ne-am întors la El. Din acel moment al întoarcerii noastre, învăţăm să privim partea plină a paharului, adică lucrurile care rămân pentru veşnicie.